w_12_0_0_DULAPIORUL CAPRITELOR

Deparazitarea ovinelor si a caprinelor
Se pot folosi produse separate pentru deparazitare interna si externa sau produse injectabile care au efect endectocid - adica actioneaza atat asupra endo-cat si ecto-parazitilor (ceea ce inseamna ca si asupra celor interni cat si a celor externi). Cei mai multi specialisti recomanda cea de-a doua categorie de produse, deoarece aceste produse pot actiona asupra tuturor sau numai asupra unora din parazitii interni. Parazitii interni care se incadreaza in categoria helmintilor (viermi) se impart in: nematode (viermi rotunzi), cestode (viermi plati) si trematode (viermi hepatici, lanceolati). Unele produse injectabile actioneaza numai asupra nematodelor si a ectoparazitilor. Altele actioneaza asupra nematodelor, trematodelor si ectoparazitilor. Iar cele mai capabile produse prind nematodele, cestodele, trematodele si ectoparazitii, adica majoritatea parazitilor interni si externi. Parazitii au cicluri evolutive diferite si de multe ori este nevoie de gazde intermediare pentru a se completa ciclul de viata al parazitului respectiv.


Vaccinarea ovinelor si a caprinelor
Din lista de vaccinuri obligatorii ce ar trebui facute in cadrul unui efectiv de oi sau capre dintr-o ferma fac parte:

vaccin contra clostridiozelor, pentru imunizarea activa impotriva enterotoxiemiilor anaerobe, distrofiilor renale, tetanosului, carbunelui emfizematos, edemului malign si impotriva metritelor clostridiene.
Vaccinarea animalelor gestante asigura transmiterea pasiva a imunitatii la iezi si miei impotriva dizenteriei anaerobe, distrofiilor renale si tetanosului, care pot persista timp de12 saptamani.
vaccin contra rabiei. Vaccinul asigura un nivel inalt de anticorpi dupa 3 saptamani de la administrare. Dupa aceasta perioada se pastreaza un nivel de anticorpi mai mult sau mai putin constant, dar suficient de ridicat pentru asigurarea protectiei.
Prima vaccinare antirabica este recomandata pentru ovine, caprine la varsta de 6 luni cu revaccinate la 1 an. Prima vaccinare poate fi aplicata la o varsta mai mica dar atunci trebuie repetata la varsta de 3 sau 6 luni.
vaccin contra agalaxiei contagioase, preventiv si de necesitate, in agalaxia contagioasa la oi si capre, vaccinarea efectuandu-se in adoua jumatate a gestatiei.
vaccin contra antraxului, pentru prevenirea antraxului la toate speciile receptive; de obicei vaccinarea se face primavara cu 14-21 zile inainte de scoaterea la pasune; se vaccineaza caprele ce au peste 2 luni.
vaccin antitetanic, folosit in prevenirea si combaterea tetanosului.

Un alt factor de risc il reprezinta paduchii. Tratamentul antiparazitar contra paduchilor se face o data la 6 luni (primavara si toamna) daca animalele nu intra in contact cu alte ovine si caprine la pasune, si o data la 3 luni daca este o poluare ectoparazitara intensa (animale cu scabie, de exemplu). S-a observat ca cele mai eficiente antiparazitare (interne si externe in acelasi timp) sunt cele injectabile. Majoritatea se injecteaza subcutanat, in doza de 1 ml per 50 de kg. Nu se recomanda injectarea in primele 2 luni de gestatie.

Pentru combaterea necrobacilozei (produsa de bacterii necrotice) se folosesc bai la picioare. Necrobaciloza se mai cheama si pododermatita infectioasa, iar popular i se mai spune si schiopul oilor. Se manifesta prin focare necrotice si purulente la nivelul ongloanelor. Pentru a inlatura pericolul de contactare a virusului e bine sa se faca o baie la picioare caprelor. Imbaierea pentru picioare se face cu o solutie de lapte de var cu sulfat de cupru 10 %. Solutia se prepara de fiecare fermier in parte astfel: se ia un sac de var hidratat si se adauga 10% sulfat de cupru, totul dizolvat in apa. Solutia se schimba dupa circa 15-20 de capre. E indicat ca fiecare capra sa stea cam 5 minute cu picioarele in solutie. Cu cat solutia penetreaza mai bine in toate structurile ongloanelor, cu atat mai profund se face dezinfectarea. Imbaierea nu dauneaza iezilor.


Perioada de administrare a vaccinurilor
De preferat - Intre 20 nov si 15 dec se vaccineaza impotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul) cu rapel dupa 4-6 saptamani (la animalele nevaccinate anterior) apoi anual.

Recomandat - Intre 15 dec si 15 ian, vaccinarea impotriva agalaxiei contagioase ovine (rasfugul alb), urmat de rapel dupa 15 zile la animalele nevaccinate anterior - 1ml/animal subcutanat indiferet de talia animalului.

Intre 01 ian si 15 ian se face vaccinarea impotriva mamitei gangrenoase (rasfugul negru) cu un vaccin impotriva ambelor forme de rasfug: agalaxia contagioasa si mamita gangrenoasa. Vaccinarea contra antraxului se face de obicei primavara, in aprilie (caprine peste 2 luni 0,1ml, ovine peste 2 luni 0,2ml, subcutanat).

Se poate incerca mutarea in toamna a vaccinarii, pentru a limita scaderea lactatiei postvaccinal. Optional se mai poate face si vaccinarea impotriva avortului salmonelic, mai ales in efectivele unde a evoluat boala.


Perioada de efectuare a deparazitarilor
La intrarea in stabulatie, toamna, in timpul gestatiei se face deparazitarea interna cu derivati de benzimidazoli.

La iesirea din stabulatie, dupa fatare, se administreaza solutii injectabile pe baza de avermectina.

Pe timpul pasunatului deparazitarea interna la oile si caprele adulte se face la nevoie, dictata de rezultatele examenului coproparazitologic, cu recomandarea ca intervalul dintre deparazitari succesive sa nu depaseasca 3 luni. In cazul aparitiei fasciolozei (galbeaza) se recomanda administrarea de produse pe baza de triclabendazol, singurul produs care are efect trematodocid asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a fasciolelor: oua, forma tanara, forma adulta. In cazul infestatiilor masive se recomanda repetarea dupa 48 de ore.

Deparazitarea externa la oi (tratamentul pentru raie) se poate face prin imbaiere. Tratamentul se face intre 15 mai si 15 iunie. In cazul imbaierilor se fac obligatoriu doua imbaieri la interval de 7 zile. Daca se face injectabil, tratamentul se poate face cu produse pe baza de ivermectina.


Medic veterinar
Dr. Diana Galatanu
*********************************************************
# EVOMEC PLUS, vaccinare cu maxim 3 saptamani inainte de fatare !
~ actioneaza ca deparazitare interna si externa !
# ROMBENDAZOL PLUS
~ in special toamna-iarna le dau ca mai fac viermisori de la praful din baloti si le apuca o tuse seaca, e de la niste viermisori pulmonari !
# BUTOX, contra paduchilor din primavara - vara, spalare !
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Sfaturi utile: furajarea caprelor

Alimentația corectă a caprinelor reprezintă un factor esențial în creșterea acestor animale. Hrana pe care o primesc caprele influențează direct cantitatea de lapte pe care o oferă, dar și starea lor de sănătate.

Ce presupune alimentația corectă?

Aceasta înseamnă ca regulat să li se ofere caprinelor o cantitate de alimente suficiente ca ele să-și mențină în același timp și greutatea, dar și să ofere mari cantități de lapte. O capră de dimensiuni mai mari are nevoie de mai mulți nutrienți, decât una de dimensiuni mai mici. Femelelor gravide, la fel trebuie să li se acorde mai multă mâncare decât unei capre care nu se află în perioada gestantă; o capră mulgătoare are nevoie de mai multă hrană, decât una tânără.

Un proverb spune: „Cum animalele le hrănești, atât de mult lapte primești”. Și cu cât mai mult lapte obții, cu atât mai multe alimente variate și hrănitoare ar trebui să fie în rația lor zilnică.

Pentru o digestie corectă, o capră ar trebui să consume cel puțin un kilogram, dar nu mai mult de 2,5-3 kg de furaje pe zi. Cel mai bine ar fi ca să li se ofere furajele de fân de pe câmpii sau de prin păduri. Rația zilnică ar trebui totuși să fie de 2-2,5 kg per caprină. Jumătate din această cantitate se poate de înlocuit pe timp de vară cu ramuri. Din punct de vedere nutrițional, 2 kg de crenguțe pot înlocui cu succes 1 kg de fânețe.

Rămurelele se pregătesc vara, în luna iunie-iulie. În acest scop, sunt binevenite crenguțele de plopi, arțari, de salcie, mesteacăn, frasin, tei, salcâm, de alun, carpen, ulm, frasin de munte și chiar de unii arbuști. Ramurile trebuiesc tăiate de 50-60 cm în lungime, iar grosimea acestora nu ar trebui să fie mai mare de 1 centimetru. Ele trebuiesc legate cam câte 10-12 într-o legătură. Măturele obținute trebuiesc atârnate undeva la loc uscat, prin pod și alte locații bine ventilate, protejate de ploaie și soare timp de 10 -15 zile. Ulterior, acestea trebuiesc stocate într-un loc uscat. Astfel, pe timp de iarnă se poate de oferit până la 5 mături pe zi per o caprină. Totodată, e de menționat că pe lângă aceste crenguțe, se pot culege și frunze de pe copaci. Doar că trebuie să cunoașteți, că ar fi de dorit să vă limitați la un anumit număr de ramuri ce le veți rupe de pe un arbore. Caprelor li se mai recomandă să se hrănească și cu lăstari de molid. Acestea conțin o mulțime de vitamine.

Furajele combinate conțin de 2-3 ori mai mulți nutrienți decât fânul. Astfel de cereale ca ovăzul, orzul, boabele de porumb sau tărâțe se poate de administrat câte un 1 kilogram pe zi per caprină adultă și câte 500 de grame pentru ieduți. Și nu uitați că paletele de furaje trebuiesc pregătite din timp.

Acestea trebuiesc zdrobite și oferite caprinelor într-o formă fin divizată. Tărâța trebuie ușor umezită cu apă, astfel ca acestea să nu provoace tuse la animale.

Furajele suculente

Furajerele suculente (legumele rădăcinoase, cartofii, silozul) pot înlocui fânețele pe timp de iarnă. Ele sunt, de asemenea, o sursă bogată de vitamine și sunt destul de importante pentru sănătatea și dezvoltarea normală a organismului. Alimentele suculente sunt un bun stimulent al lactației. În plus, ele sunt și bune pentru digestie.
Sfecla furajeră, morcovul sau napii pot fi administrați sub formă brută, dar după o măcinare preliminară câte 2-4 kilograme pe zi per capră adultă și până la 1 kilogram pentru un ieduț de 6-10 luni. Cartofii pot fi oferiți până la 1-2 kilograme per o caprină, doar fierți sau copți.

Silozul de porumb, precum și oricare altul, este la fel de binevenit, pentru că este destul de suculent. Se poate de administrat caprelor mulgătoare până la 3 kilograme per caprină, și până la 2 kg pe zi ieduților.

Caprele mai mănâncă și frunze de sfeclă, morcov și varză. Rata admisibilă e de 3-4 kg pe zi per o caprină. Cojile de cartofi și alte resturi alimentare trebuiesc oferite caprinelor împreună cu alte cereale.

Pe tot parcursul anului, animalelor trebuie să le mai dați și sare, câte 6-8 grame per caprină și câte 10 grame pe zi la o capră gestantă. Femelelor trebuie să le mai dați și cretă sau făină de oase pentru dezvoltarea și consolidarea scheletului, până la 20 de grame, iar ieduților nou-născuți până la 7-10 grame pe zi.

Pentru a hrăni animalele sunt necesare doar alimente proaspete. Cele stricate sunt dăunătoare sănătății lor, pot reduce randamentul de lapte și chiar influențează calitatea acestuia.

Caprele trebuiesc hrănite de 3-4 ori pe zi. Cel mai bun interval de timp e considerat cel de șase ore: la 6-7 dimineața, la 12-1 ziua și 6-7 seara. Pauzele dintre acestea trebuie să fie mai mult sau mai puțin identice. Încălcarea acestui regim alimentar poate duce la reducerea producției de lapte.

Animalele trebuiesc mulse după fiecare hrănire. În cazul în care mâncarea este oferită într-o singură veselă, atunci trebuie de așteptat ca ele să termine tot, apoi să le oferiți o altă doză de alimente. Mai întâi se dau furajele combinate, apoi cele suculente și doar în cele din urmă celelalte. Seara se recomandă să se hrănească cu alimente ușor digerabile. Resturile alimentare și silozul este mai bine să se dea dimineața sau după-amiază, când animalele sunt în mișcare.

Un program ideal al hrănirii caprinelor ar trebui să arate cam astfel:

dimineața se începe cu oferirea paletelor de furaje concentrate și rădăcinoase, apoi trebuie să aibă loc mulgerea caprelor și desigur aprovizionarea cu apă potabilă și fânețe;
la prânz se oferă rădăcini, siloz sau resturi culinare, apoi are loc din nou procesul de mulgere, se oferă un pic de fân și 1-2 mături de crenguțe;
seara se dau concentratele, se mulg caprinele, se aprovizionează cu apă;
peste noapte se lasă fân sau paie de grâu și o mătură de rămurele.
Capra bea doar apă curată, călduță, cam de o temperatură de 6-10 grade Celsius. Aprovizionarea cu apă rece a caprinelor poate provoca răceli, așa că fiți atenți. Ele trebuie să bea de două ori pe zi apă, cam 2.5-4 litri de apă per caprină de fiecare dată.

Nu uitați, caprinele sunt animale destul de pretențioase, așa că nu ezitați să curățați de fiecare dată vasele în care le oferiți apa și hrana.